Comuna Criștioru de Jos, are în componență un număr de cinci (5) sate:
Comuna Criștioru de Jos, este situată în sudul județului Bihor, fiind învecinată cu:
Localitatea – centrul de comună, Criștioru de Jos este situată în proximitatea șoselei DN 76, respectiv E 79.
Celelalte sate sunt așezate, astfel:
Poiana și Saliste de Vascau, de o parte și alta a Crișului Negru (care dealtfel izvorăște de la Poiana). Legătura între sate și centrul comunei se realizează prin mijloace de transport în comun, sau proprietate personală pe DC 261, drum pietruit și parțial asfaltat, și DC 144 – DN 76.
Criștioru de Sus, format din 11 cătune dispersate pe dealuri, cu o continuă și accerba depopulare, fiind locuite aproape în totalitate de persoane vârstnice.
Legătura cu centrul comunei – DC 263, drum pietruit, sau pe diverse poteci.
Satul Bilc, actualmente mai are cca 17 locuitori faptici, situat pe un vârf de deal, unde se poate ajunge pe drum auto, prin județul Arad, fiind la o distanță de 24 Km de centrul comunei. De cele mai multe ori puținii locuitori, aleg potecile de munte pentru a ajunge în centrul comunei.
Este o zonă cu un tinut pitoresc deosebit, există case nelocuite construite în stilul vechi: cu „cerdac”.
La poala dealului pe care este situat satul Bilc, există o tabara de sezon (vara) pentru copii, în special pentru cei cu dizabilități sau venituri reduse, finanțată de fundația „Buna Vestire” din Județul Arad.
Pe raza comunei există un numâr de 7 poduri de beton și 23 podețe care asigură trecerea peste râul Crișul Negru, Valea Tarinii, părâuri și alți afluenți ai C. Negru.
Deasemenea toate satele sunt electrificate.
In ce privește salubritatea – există o groapă comunală de gunoi, unde au fost transporatate deșeuri menajere prin grija Primăriei. În momentul de față (iunie 2007) suntem în faza de inițiere a procedurii de concesionarea servicului de salubritate către o firmă de specialitate)
In sate există cablu tv, telefoane fie individual, fie telefoane publice.
Nu avem alimentare cu apă. Există în acest sens un Proiect de alimentare cu apă a satelor care probabil va fi finanțata de la Guvernul României. Însă, aproximativ 50% din gospodării au apă curentă, fie prin captarea unor izvoare naturale, fie din fântâni. Excepție Criștioru de Sus, unde alimentarea cu apă se face de la izvoare sau fântâni, fără a avea o rețea proprie de alimentare.
Transportul – există mai multe mijloace de transport în comun care aparțin Grupului de firme Transilvania G.I.E, patronate de frații Ioan si Viorel Micula, care asigură transportul atât a angajaților lor din comună cât și a celorlalte persoane navetiste, de la satele din comuna Criștioru de Jos – la orașele învecinate: Vascau, Stei, Beius.
Poiana și Saliste de Vascau, de o parte și alta a Crișului Negru (care de altfel izvorăște de la Poiana). Legătura între sate și centrul comunei se realizează prin mijloace de transport în comun, sau proprietate personală pe DC 261, drum asfaltat, și DC 144 – DN 76.
Satul Bilc, actualmente mai are cca 11 locuitori faptici, situat pe un vârf de deal, unde se poate ajunge pe drum auto, prin județul Arad, fiind la o distanță de 24 Km de centrul comunei. De cele mai multe ori puținii locuitori, aleg potecile de munte pentru a ajunge în centrul comunei.
In ce privește salubritatea – avem contract de delegare de gestiune către SC SOLCETA SA STEI.
Alimentarea cu apă – există în localitățile Poiana, Saliste de Vascau și Criștioru de Jos, iar in satele Bilc și Cristioru de Sus alimentarea cu apă se face de la izvoare sau fântâni.
Viorica Flintașu, o reprezentantă de frunte Țării Beiusului. S-a născut într-o familie de țărani români bihoreni originari din Săliște de Beiuș, județul Bihor, refugiați la Brașov, în perioada 1940 – 1944, când a fost ocupat Ardealul de Nord. Tatăl său a fost meșter olar, iar mama, Ileana, a fost pricepută la alesături pentru ștergare. Este sora poetului Gheorghe Pituț și a preotului paroh al Bisericii Ortodoxe Beiuș, Ioan Pituț. După finalizarea studiilor a activat ca bibliotecară în Criștioru de Jos, Rieni și Dobrești. A debutat în anul 1960 pe scena Casei de Cultură din Ștei. În anul 1964 se căsătorește și se stabiliște la București. În anul 1966 debutează la Radiodifuziunea Română, cu Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii, condusă de dirijorul George Vancu și la Televiziunea Română.
Platoul Vașcău reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală a prelungirii centrale a Apusenilor, în Munții Codru-Moma. Rețeaua hidrografică principală a sitului aparține bazinului hidrografic al râului Crișul Negru.
Valea Cepelor este un sit de importanță comunitară desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.
Ceramica de Săliște are o vechime de peste 500 de ani și este în principal ceramic utilitară care era folosită în gospodărie pentru gătit și păstrarea anumitor produse (oale pentru sarmale, farfurii, ulcioare pentru apă, oale de lapte, strecurătoare, vase pentru ulei, cratițe). În anul 1803, în Săliște erau 60 de cuptoare de ars ceramica. În jurul anului 1900, geograful austriac Adolf Schmidt, scria următoarele: “În Leheceni şi Sălişte fiecare a doua casă are cuptor de ars oale”.
La sfârșitul lunii Iulie, la hotarul dintre satele Săliște de Vașcău și Poiana, Primăria și Consiliul Local Criștioru de Jos organizează serbarea câmpenească „La Izvorul lui Horea”, eveniment care se derulează cu ocazia Zilelor comunei Criștioru de Jos.
Ultima actualizare: 09:53 | 1.10.2024
© 2024 Primăria Comunei Criștioru de Jos
